29
Jan

(For English, click here…)

Sănătatea mintală a salariaților a devenit, în ultimii ani, un subiect tot mai prezent în abordarea legislativă din România. Astfel, după multiplele modificări legislative care reglementează problema hărțuirii morale la locul de muncă, se remarcă propunerea legislativă înregistrată în octombrie 2024 la Senat sub numărul L640/2024 – Legea privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout).

Propunerea vine într-un moment critic, pe fondul unei creșteri semnificative a stresului cronic în diverse sectoare de activitate, punând în lumină necesitatea unor măsuri legislative care să protejeze sănătatea mintală a angajaților și să responsabilizeze angajatorii. Articolul analizează principalele modificări legislative propuse, precum și impactul pe care aceste măsuri îl pot avea asupra relațiilor de muncă și asupra sănătății profesionale în România.

Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament și va fi promulgat de Președinte, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, salariații afectați de epuizare profesională vor putea beneficia de concediu medical plătit, în condiții similare celor aplicabile accidentelor de muncă sau bolilor profesionale.

Pentru a-și atinge scopul, propunerea legislativă propune modificarea a trei acte normative esențiale, și anume: Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional al medicului de medicina muncii.

I. Modificări aduse Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă

1. Definirea burnout-ului:
   • Termenul „epuizare profesională” va fi definit ca o stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic la locul de muncă, caracterizată prin distanțare mentală de activitatea profesională și scăderea eficienței în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
     
2. Obligații pentru angajatori:
   • Organizarea de evaluări periodice ale stării mentale a lucrătorilor, efectuate de medicii de medicina muncii;
   • Desfășurarea anuală de sesiuni de conștientizare privind prevenția burnout-ului, cu indicarea simptomelor epuizării profesionale și a măsurilor de prevenție;
   • Decontarea costurilor pentru serviciile de consiliere psihologică. Aceste costuri vor putea fi acoperite și prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
     
3. Diagnosticarea și confirmarea burnout-ului:
   • Medicii sau psihologii, inclusiv medicii de medicina muncii, vor putea diagnostica burnout-ul;
   • Diagnosticul va fi confirmat de medicii de medicina muncii din unitățile de specialitate, conform unei proceduri clar definite.

Astfel, medicul sau psihologul care suspectează un caz de epuizare profesională, în sensul legii, trimite bolnavul la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea stabilirii diagnosticului de epuizare profesională.

Medicul specialist de medicina muncii din clinica/sectia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor stabilește diagnosticul prezumtiv de epuizare profesională.

În termen de 30 de zile de la primirea fișei de semnalare a epuizării profesionale transmisă de medicul prevăzut mai sus, medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București confirmă sau infirmă epuizarea profesională prin proces-verbal.

II. Modificări aduse Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

1. Includerea burnout-ului în sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale: Burnout-ul va fi recunoscut ca risc asigurat, iar salariații diagnosticați vor beneficia de:
   • Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă;
   • Tratament medical și consiliere psihologică;
   • Posibilitatea de tratament balnear și concedii medicale plătite.
     
2. Adaptarea condițiilor de muncă: Persoanele afectate vor putea beneficia de:
   • Transfer temporar la alt loc de muncă;
   • Reducerea programului de lucru cu o pătrime, în baza recomandării medicului;

III. Modificări aduse Legii nr. 418/2004 privind statutul medicului de medicina muncii

Medicii de medicina muncii vor fi responsabili pentru diagnosticarea, declararea și înregistrarea cazurilor de burnout, conform metodologiilor stabilite de Ministerul Sănătății.

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a propunerii legislative, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. va modifica, în mod corespunzător, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă;
   
2. împreună cu Ministerul Sănătății, va revizui Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 346/2002 referitoare la asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Concluzii

Proiectul legislativ propune măsuri importante pentru prevenirea și gestionarea burnout-ului, responsabilizând angajatorii în ceea ce privește sănătatea mintală a salariaților. Deși conformarea la noile reglementări va presupune investiții suplimentare pentru angajatori, pe termen lung acestea ar putea contribui la reducerea absenteismului și la creșterea productivității. Totodată, proiectul aliniază legislația românească la standardele internaționale privind sănătatea mintală la locul de muncă, oferind un cadru legal clar pentru protejarea salariaților împotriva riscurilor asociate stresului cronic.

---

Burnout Could Become a Reason for Work Incapacity – Analysis of the New Legislative Proposal

In recent years, employees’ mental health has increasingly become a focal point in Romania’s legislative landscape. Following multiple legislative amendments addressing moral harassment in the workplace, a new legislative proposal—L640/2024, registered with the Senate in October 2024—seeks to regulate occupational burnout by introducing significant modifications and additions to existing legal frameworks.

This proposal emerges at a critical juncture, against the backdrop of a sharp increase in chronic workplace stress across various industries. It underscores the necessity for legislative measures aimed at safeguarding employees’ mental health and holding employers accountable. This article provides an in-depth analysis of the key legislative amendments proposed, as well as their potential impact on employment relationships and occupational health standards in Romania.

If adopted by Parliament and subsequently promulgated by the President, the law—upon its publication in the Official Gazette of Romania—would entitle employees affected by occupational burnout to paid medical leave, under conditions similar to those applicable to work-related accidents and occupational diseases.

To achieve its objectives, the legislative proposal seeks to amend three essential legal acts:

• Law No. 319/2006 on workplace health and safety,
• Law No. 346/2002 on work accident and occupational disease insurance, and
• Law No. 418/2004 on the professional status of occupational health physicians.

I. Amendments to Law No. 319/2006 on Workplace Health and Safety

1. Definition of Burnout

The term “occupational burnout” would be legally defined as a state of physical and psychological exhaustion resulting from chronic workplace stress, characterized by mental detachment from professional activity and a decline in work efficiency.

2. Employer Obligations

Employers would be required to:

• Conduct periodic mental health assessments of employees, carried out by occupational health physicians;
• Organize annual awareness sessions on burnout prevention, highlighting its symptoms and preventive measures;
• Cover the costs of psychological counseling services, which could also be financed through work accident and occupational disease insurance.

3. Diagnosis and Confirmation of Burnout

• Physicians or psychologists, including occupational health physicians, would be authorized to diagnose burnout;
• The diagnosis would be confirmed by occupational health physicians from specialized healthcare units, in accordance with a well-defined procedure.

Thus, a physician or psychologist suspecting a case of occupational burnout, as defined by law, would refer the affected employee to an occupational health unit, such as a specialized clinic, hospital department, or medical office, for an official diagnosis.

• The occupational health specialist at the designated medical unit would issue a provisional diagnosis of burnout.
• Within 30 days of receiving the official burnout report, the occupational health specialist at the regional public health department or Bucharest’s municipal health authority would either confirm or reject the diagnosis through an official report.

II. Amendments to Law No. 346/2002 on Work Accident and Occupational Disease Insurance

1. Inclusion of Burnout in the Occupational Insurance System

Burnout would be recognized as an insurable risk, entitling diagnosed employees to:

• Temporary incapacity benefits (sick pay);
• Medical treatment and psychological counseling;
• Access to spa treatment and paid medical leave.

2. Workplace Adjustments for Affected Employees

Employees diagnosed with occupational burnout would be entitled to:

• Temporary reassignment to a different job;
• A 25% reduction in working hours, subject to a physician’s recommendation.

III. Amendments to Law No. 418/2004 on the Professional Status of Occupational Health Physicians

Occupational health physicians would be responsible for diagnosing, reporting, and registering cases of burnout, in accordance with methodologies established by the Ministry of Health.

Within 90 days of the law’s entry into force, the Ministry of Labor and Social Solidarity would:

• Amend the Methodological Norms for enforcing Law No. 319/2006 on workplace health and safety;
• In collaboration with the Ministry of Health, revise the Methodological Norms for enforcing Law No. 346/2002 on occupational insurance.

Conclusions

The legislative proposal introduces significant measures to prevent and manage burnout, increasing employer responsibility for employees’ mental well-being. While compliance with the new regulations will require additional investment from employers, in the long run, such measures could lead to lower absenteeism rates and increased productivity.

Moreover, this initiative aligns Romania’s labor legislation with international standards on workplace mental health, providing a clear legal framework to protect employees from the risks associated with chronic workplace stress.